Statul argentinian va înceta să plătească arhiepiscopilor și episcopilor Bisericii Catolice indemnizația lunară, așa cum a procedat de mai bine de patruzeci de ani. Conferința Episcopală a țării sud-americane a ratificat faptul că din ianuarie nu va mai primi contribuția economică prevăzută de Legea 21.950, normă care este în vigoare din 1979. Renunțarea Bisericii la acești bani a început treptat în 2018, în timp ce legea avortului se dezbătea în Argentina și se intensifica dezbaterea despre separarea dintre Biserică și Stat, titrează El Pais.
„În ultima zi lucrătoare a lunii decembrie 2023, se încheie procesul de renunțare la alocarea lunară prevăzută de Legea 21.950 pentru arhiepiscopii, episcopii diecezani și episcopii auxiliari (…)”, se arată în comunicatul Conferinței Episcopale Argentinei. Norma menționată în text a fost stabilită în timpul dictaturii lui Jorge Rafael Videla și prevedea ca prelații să primească echivalentul a 80% din remunerația unui judecător național de primă instanță – episcopii auxiliari și secretarul general al Episcopiei, 70%. Suma, pe care o primeau o sută de preoți, era de aproximativ 55.000 de pesos pe lună (64 de dolari la cursul oficial), potrivit presei naționale, și nu mai fusese actualizată de ani de zile.
Deși în Argentina Constituția a stabilit încă din 1853 că guvernul federal susține cultul catolic și majoritatea populației mărturisește această credință, diferitele reforme promovate de guvern au grăbit separarea statului de biserică. Există, însă, încă legi (1976-1983) care stabilesc finanțarea de către stat a Bisericii. Pe lângă legea 21.950, norma 22.162, semnată în 1980 în timpul Guvernului de facto al lui Jorge Rafael Videla, stabilește subvenții pentru preoții din zonele de frontieră; Legea 22.950, aprobată în octombrie 1983, prevede că Guvernul „va contribui la formarea clerului diecezan”.
În 2018, contribuția statului la susținerea clerului catolic a stârnit controverse. Biserica, care s-a opus în trecut legii divorțului și educației sexuale, a făcut presiuni asupra Parlamentului să nu sancționeze legea privind întreruperea voluntară a sarcinii – care a fost aprobată în final în 2020. În mijlocul dezbaterilor, guvernul a arătat că în 2018 a subvenționat Conferința Episcopală Argentiniană cu peste 130,4 milioane de pesos (aproximativ 3,5 milioane de dolari la acea vreme).
În acest context, renunțarea Bisericii la sprijinul economic din partea statului argentinian a început progresiv. Episcopii au început o dezbatere internă și în luna noiembrie a aceluiași an au anunțat că acceptă „înlocuirea treptată a contribuțiilor statului” cu „alternative bazate pe solidaritatea comunităților și a credincioșilor”, creând un fond de solidaritate. Nu a fost un mare sacrificiu, din moment ce cele 130 de milioane de pesos reprezentau mai puțin de 10% din bugetul instituției, dar a fost un gest încărcat de simbolism, întrucât renunțarea presupunea mai multă independență față de puterea politică.
În ultimul an al mandatului lui Alberto Fernández (2019-2023), Ministerul Afacerilor Externe, Comerțului Internațional și Cultului a permis arhiepiscopilor și episcopilor care s-au pensionat din funcții din motive de vârstă sau handicap să solicite individual să primească beneficiul planificat. Guvernul extremei-dreaptă Javier Milei, venit recent la putere, nu a avut nicio imixtiune în acest proces, dar marți a sărbătorit vestea. „Acest lucru este în concordanță cu liniile directoare ale acestui Guvern, care sunt austeritatea în cheltuieli și apărarea libertății, în acest caz, a libertății religioase”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Manuel Adorni.
