Înrăutățirea continuă a situației civililor din Gaza, prinși în conflictul dintre Israel și Hamas, reține atenția agențiilor de presă și a lumii întregi. Nimeni nu poate fi de acord cu această catastrofă umanitară. Lipsa apei, a hranei, a unei locuințe, a igienei personale minime pentru majoritatea civililor din Fâșia Gaza, împinși spre granița cu Egiptul, creionează o parte a tabloului crizei umanitare. În fața acestui exod Egiptul și-a închis granița de la Rafah. A fost nevoie de intervenția ONU și a altor state pentru ca pe aici să poată să treacă camioanele cu ajutoare materiale necesare, dar și să se înceapă repatrierea cetățenilor străini din Gaza.
Tabloul este completat de bombardamentele și luptele dintre cele două tabere: Israel și Hamas. Ca urmare, numărul victimelor colaterale și a distrugerilor materiale din zonă este în continuă creștere. Spitalele din zona de conflict sunt copleșite de numărul răniților, neputând asigura asistența medicală necesară. Întreruperea furnizării curentului electric, a apei potabile, sau internetului de către Israel, a afectat întreaga zonă.
Cu toate că această regiune se confrunta cu suprapopularea, cu lipsuri materiale acute, războiul regional declanșat de Hamas a complicat și mai mult situația. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, ca și alți lideri mondiali, au făcut apel „la încetarea focului”. „Ceea ce se întâmplă acum în Gaza este o crimă împotriva umanității”, a declarat liderul turc la cel de-al 10-lea summit al Organizației Statelor Turcice (OST), care are loc în capitala kazahă Astana.
Prezența militară americană din zonă a limitat extinderea conflictului militar. Cu toate acestea, criza umanitară din regiune se extinde pe zi ce trece. Valul de refugiați palestinieni împinși spre granița cu Egiptul poate afecta situația și altor țări din zonă. Din experiențele istorice anterioare știm că în momentul iscării unor astfel de conflicte zonale sau regionale, valul de emigranți poate ajunge până în Europa sau în alte zone ale lumii (spre exemplu criza siriană etc.). Nicio țară nu este îndeajuns de pregătită să facă față unui asemenea proces de integrare a populației provenite dintr-o zonă de conflict.
Agresiunea grupării Hamas din 7 octombrie 2023 nu poate fi justificată în niciun fel. Este o agresiune neprovocată, cu multiple victime (1.400) și ostatici (peste 200). Răspunsul Israelului nu s-a lăsat așteptat. Bombardamentele, dar și ofensiva terestră a armatei Israelului vizează distrugerea organizației Hamas. Potrivit legii mozaice, principiul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte (legea talionului) se aplică și acum. Numai că, de această dată numărul victimelor din rândul palestinienilor crește continuu – 9.061 de persoane până acum.
Din punctul de vedere al Israelului, o posibilă încetarea focului nu există. Premierul Netanyahu nu vrea să accepte cererile de încetare temporară a focului, dacă Hamas nu eliberează ostaticii.
Pe de altă parte, liderii Hamas reușesc un exercițiu de imagine, prezentând victimele războiului din Gaza. Aceste multiple victime civile din rândul palestinienilor reprezintă un argument al luptei islamice. Din nefericire, ideologia Hamas a pătruns adânc în mentalul colectiv palestinian, radicalizându-i pe unii. De aceea, pacea și coabitarea celor două popoare – evrei și palestinieni – sunt greu de realizat.
Aflate într-un asemenea blocaj, țările din regiune, ca și alte puteri internaționale, fac eforturi continue pentru încetarea focului și pentru așezarea la masa negocierilor. Astfel, miniștrii de externe din Iordania, Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar se vor întâlni sâmbătă la Amman cu șeful diplomației americane, Antony Blinken, pentru a discuta despre mijloacele de a „pune capăt războiului din Gaza„, a anunțat diplomația iordaniană, citată de AFP.
