Acuzat de comiterea unui genocid împotriva palestinienilor, Israelul a insistat vineri la cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite că războiul său din Gaza a fost în legitimă apărare pentru poporul său și că militanții Hamas sunt vinovați de genocid.
Israelul a descris acuzațiile formulate de Africa de Sud ca fiind ipocrite. Liderii israelieni își apără ofensiva aeriană și terestră din Gaza ca răspuns legitim la atacul Hamas din 7 octombrie, când militanțiile au năvălit în comunitățile israeliene, ucigând aproximativ 1.200 de oameni și luând ostatici aproximativ 250.
Consilierul juridic israelian Tal Becker a declarat într-un auditoriu la Palatul Păcii din Haga că țara sa duce un „război pe care nu l-a început și nu l-a dorit”. „În aceste circumstanțe, nu poate exista o acuzație mai falsă și mai răuvoitoare decât acuzația de genocid”, a adăugat el.
Vineri după-amiază, Germania a declarat că dorește să intervină în procedură în numele Israelului, spunând că „nu există niciun temei” pentru o acuzație de genocid împotriva Israelului. „Teroriștii Hamas au atacat, torturat, ucis și răpit cu brutalitate oameni nevinovați în Israel”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestreit într-un comunicat. „De atunci, Israelul s-a apărat împotriva atacului inuman al Hamas”.
Conform regulilor instanței, dacă Germania depune o declarație de intervenție în acest caz, va putea prezenta argumente legale în numele Israelului. Germania ar avea voie să intervină în faza de fond a cauzei pentru a arăta modul în care ar trebui să fie interpretată convenția de genocid, elaborată în 1948 după cel de-al doilea război mondial, potrivit avocatului internațional Balkees Jarrah, director asociat al programului internațional de justiție la Drepturile Omului. „Acest lucru va veni după ce instanța va emite decizia cu privire la cererea Africii de Sud de a lua măsuri urgente pentru protejarea poporului palestinian din Gaza”, a declarat Jarrah pentru Associated Press de la Haga.
Sprijinul Germaniei pentru Israel are o semnificație simbolică, având în vedere istoria sa nazistă. Hebestreit a spus că Germania „se vede în mod deosebit angajată în Convenție împotriva genocidului”. El a adăugat: „Ne opunem ferm instrumentalizării politice”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat anunțul, spunând că gestul Germaniei „atinge toți cetățenii Israelului”.
Avocații sud-africani au cerut instanței joi să dispună oprirea imediată a operațiunilor militare israeliene în teritoriul care găzduiește 2,3 milioane de palestinieni. O decizie cu privire la această cerere va dura probabil săptămâni, iar întregul caz va dura probabil ani de zile – și nu este clar dacă Israelul va urma ordinul instanței.
Vineri, Israelul s-a concentrat asupra brutalității atacurilor din 7 octombrie, prezentând înregistrări audio-video înfricoșătoare. „Au torturat copiii în fața părinților și părinții în fața copiilor, au ars oameni, inclusiv sugari de vii și au violat și mutilat sistematic zeci de femei, bărbați și copii”, a spus Becker.
Cererea Africii de Sud de oprire imediată a luptei din Gaza, a spus el, echivalează cu o încercare de a împiedica Israelul să se apere împotriva acestui atac. Chiar și atunci când acționează în legitimă apărare, țările sunt obligate de dreptul internațional să respecte regulile războiului, iar judecătorii trebuie să decidă dacă Israelul a făcut-o.
După ce audierile s-au încheiat, președintele Curții Internaționale de Justiție, Joan E. Donoghue, a declarat că instanța se va pronunța asupra cererii de măsuri urgente „cât mai curând posibil”.
Israelul boicotează adesea tribunalele internaționale și investigațiile ONU, spunând că sunt nedrepte și părtinitoare. De data aceasta, liderii israelieni au trimis o echipă juridică pentru a fi reprezentați. Probabil se tem că orice hotărâre judecătorească de a opri operațiunile în Gaza ar fi o lovitură majoră pentru poziția internațională a țării.
Cu toate acestea, Becker a respins acuzațiile ca fiind crude. „Trăim într-o perioadă în care cuvintele sunt ieftine într-o epocă a rețelelor sociale și a politicii identitare. Tentația de a ajunge la cel mai scandalos termen pentru a denigra și a demoniza a devenit, pentru mulți, irezistibilă”, a spus el.
În declarația de la New York, ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a numit cazul ca fiind „de o moralitate scăzută” și a spus că „ONU și instituțiile sale au devenit arme în serviciul organizațiilor teroriste”.
Becker a spus că acuzațiile cu care se confruntă Israelul ar trebui să fie adresate Hamas, care urmărește distrugerea Israelului. SUA și aliații occidentali consideră Hamas ca fiind un grup terorist. „Dacă au existat acte care pot fi caracterizate drept genocide, atunci acestea au fost comise împotriva Israelului”, a spus Becker.
Peste 23.000 de oameni în Gaza au fost uciși în timpul campaniei militare a Israelului, potrivit Ministerului Sănătății de pe teritoriul condus de Hamas. Aproape 85% dintre locuitorii Gazei au fost nevoiți să își părăsească casele, un sfert dintre locuitorii enclavei se confruntă cu foametea, iar o mare parte din nordul Gazei a fost distrusă.
Africa de Sud spune că acest lucru echivalează cu genocid și face parte din deceniile de opresiune israeliană asupra palestinienilor. „Amploarea distrugerii din Gaza, țintirea caselor civililor, războiul fiind un război împotriva copiilor, arată clar că intenția de genocid este atât înțeleasă, cât și pusă în practică. Intenția este distrugerea vieții palestinienilor”, a spus avocatul Tembeka Ngcukaitobi, adăugând că mai mulți politicieni de frunte au făcut comentarii dezumanizante despre locuitorii din Gaza.
Ministerul de Externe al Autorității Palestiniene a salutat cazul, spunând într-o declarație scrisă că Africa de Sud „a furnizat dovezi fără echivoc că Israelul își încalcă în mod deliberat și sistematic obligațiile în temeiul Convenției de genocid”.
Malcolm Shaw, un expert în drept internațional din echipa juridică a Israelului, a respins acuzația de intenție de genocid și a numit remarcile lui Ngcukaitobi ca fiind „citate aleatorii care nu sunt în conformitate cu politica guvernamentală”.
Israelul mai spune că a luat măsuri pentru protejarea civililor, precum emiterea de ordine de evacuare înainte de atacuri. Acesta dă vina pe Hamas pentru numărul mare de morți în rândul civililor, spunând că grupul folosește zonele rezidențiale pentru a organiza atacuri.
Criticii Israelului spun că astfel de măsuri nu avut efectul scontat întrucât bombardamentele sale sunt atât de puternice încât adesea echivalează cu atacuri nediscriminatorii sau disproporționate.
Dacă instanța emite un ordin de oprire a luptei și Israelul nu se conformează, s-ar putea confrunta cu sancțiuni ONU, deși acestea ar putea fi blocate printr-un drept de veto al Statelor Unite, aliatul ferm al Israelului. La Washington, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a numit acuzațiile ca fiind „nefondate”. Casa Albă a refuzat să comenteze modul în care ar putea răspunde dacă Curtea Internațională de Justiție stabilește că Israelul a comis genocid.
Pentru a doua zi protestatarii s-au adunat în afara tribunalului. Demonstranții pro-israelieni au așezat în apropierea Curții o masă de Sabat, cu locuri goale, comemorând ostaticii încă ținuți de Hamas. „Vrem să simbolizăm scaunele goale, pentru că ne lipsesc”, a spus Nathan Bouscher de la Centrul de Informare și Documentare despre Israel.
În apropiere, peste 100 de protestatari pro-palestinieni au fluturat steaguri și au strigat. Cazul tratează și aspecte ce țin de identitatea națională a Israelului, dar și a Africii de Sud. Israelul a fost înființat ca stat evreiesc în urma sacrificării a șase milioane de evrei de către naziști în timpul celui de-al doilea război mondial. Între timp, partidul de guvernământ din Africa de Sud a comparat mult timp politicile Israelului din Gaza și Cisiordania cu propria sa istorie sub regimul de apartheid al guvernării minorităților albe, care restricționa drepturile oamenilor de culoare.
Curtea internațională, care se pronunță asupra disputelor dintre națiuni, nu a judecat niciodată o țară ca fiind responsabilă de genocid. Cel mai aproape a fost în 2007, când a decis că Serbia „a încălcat obligația de a preveni genocidul” în masacrul din 1995 când forțele sârbe bosniace au ucis peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani din enclava bosniacă din Srebrenica.
