Adoptarea legii pensiilor în Parlamentul României a declanșat o serie de critici acide. Opoziția, dar și presa au adresat o serie de întrebări legate de sursa de finanțare a acestei legi. Răspunsul premierului Marcel Ciolacu la aceasta a fost: „Există! 80% din pensionari au sub 8.000 de lei, 60% au sub 3.000 de lei. Statul român trebuie să asigure această resursă… Le mulțumesc colegilor din PSD, PNL și din UDMR. E o lege foarte bună. Avem bani pentru măriri. O felicit pe doamna ministru!”
Potrivit noii legi, pensiile vor crește în două etape: în ianuarie vor fi indexate cu rata inflației – 13,7%, pentru ca din septembrie 2024 să existe o majorare de 40%. Actul normativ adoptat de Parlament prevede că celor 4.7 milioane de pensionari li se va recalcula pensia după noua formulă. Impactul bugetar total pentru 2024-2025 va fi de 55 miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB. Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, estimează că în urma majorării, deficitul la fondul de pensii pentru anul viitor va urca la circa 25 de miliarde de lei (1% din PIB). Din calculele realizate de guvern reiese că deficitul va fi de 10 miliarde de lei.
Alături de aceste majorări de pensii, anul viitor vor fi majorate și unele salarii: creșterea salariului minim în sistemul public, învățământ etc. Toate aceste creșteri de pensii și salarii vor alimenta deficitul la bugetul de stat. În condițiile în care anul viitor nu vor fi măriri de taxe, așa cum declara de curând premierul Marcel Ciolacu, singura variantă pentru acoperirea deficitului vor fi împrumuturile. Cu toate acestea, România s-a angajat să își micșoreze deficitul. Se estimează că deficitul pentru anul viitor va depăși 7% din PIB.
Împrumuturile de pe piețele externe, dar și din România, au devenit pentru guvernele de după 1989 o practică. Din păcate, ne apropiem cu pași repezi de o datorie publică de 50% din PIB. Acest lucru ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru guvernanți, dar și pentru noi ceilalți. Știm cu toții că nu poți trăi din împrumuturi și îndatorarea amanetează viitorul generațiilor următoare.
