Colectarea și reciclarea gunoiului menajer în România reprezintă una dintre cele mai stringente probleme. Cantitatea mare de gunoi produsă în orașele și satele din România este completată prin importurile de gunoi din țările occidentale. Pentru reciclarea gunoaielor în țările din Occident se plătesc sume considerabile. Pentru a facilita astfel de afaceri bănoase, unii au înființat firme prin care este adus gunoi nereciclat. Odată ajuns în țară, gunoiul este depozitat, este ars sau este aruncat, poluând zone întregi. Containerele din portul Constanța și camioanele ce tranzitează granița țării aduc astfel de deșeuri spre a fi reciclate la noi.
În anumite zone s-a ajuns ca arderile de deșeuri să fie la ordinea zilei. Nu au contat raziile organizate de Garda de mediu, nici amenzile date. Arderile au continuat, iar calitatea aerului s-a depreciat constant. În ciuda sesizărilor primite, a știrilor apărute în media națională, în anumite zone (chiar și în București) poluarea este în creștere, aerul fiind irespirabil.
Lipsa de interes a autorităților locale sau naționale, a instituțiilor abilitate cu verificarea și sancționarea acestor încălcări ale legii, au urmări deosebit de importante pentru sănătatea populației și a mediului. Poluarea aerului, a apelor, a terenurilor afectează tot ceea ce ne înconjoară pentru o lungă perioadă de timp (zeci de ani). S-a ajuns ca majoritatea cursurilor de apă din România să fie poluate de gunoaie menajere. Zone de o frumusețe naturală deosebită au fost afectate de gunoaiele aruncate la voia întâmplării. Deșeurile rezultate în urma construcțiilor, renovărilor sau reabilitărilor au fost depozitate la voia întâmplării. Deversările de diverse substanțe, dar și lipsa canalizării din majoritatea zonelor afectează pânza freatică.
Din experiență, am învățat că eliminând cauzele unei situații, poate fi rezolvată problema. Printre cauze amintim: lipsa unei educații adecvate (pentru întreaga populație); lipsa stimulării populației pentru o colectare selectivă a gunoiului; dezinteresul autorităților locale și naționale; lipsa unei campanii media eficiente pentru colectare și reciclare; laxitatea legilor. O rigoare crescută a legii, dar și a instituțiilor desemnate să aplice lege ar limita poluarea și ar facilita reciclarea!
De la aderarea la Uniunea Europeană, România a putut beneficia de fonduri speciale pentru colectarea și reciclarea gunoiului. Construirea de gropi ecologice și reciclarea selectivă a deșeurilor reprezintă scopul unui astfel de demers european. În opinia ministrului mediului, Mircea Fechet, România reciclează aproximativ 12-14 % din gunoiul colectat. Din această cauză, de curând, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României și Austriei. Procedura de infringement atrage după sine blocarea accesării fondurilor europene.
În puține cuvinte putem concluziona astfel: Bună țară, rea tocmeală, mama ei de rânduială!