Încă de la începutul războiului din Ucraina, această țară s-a văzut nevoită să găsească diverse căi comerciale pentru a-și exporta bunurile. Dincolo de criza refugiaților ucraineni, România s-a confruntat și cu așa zisa criză a cerealelor ucrainene. Dacă la început Turcia și ONU au intermediat o situație de compromis între Rusia și Ucraina, prin care Ucraina putea să-și exporte cerealele printr-un coridor în Marea Neagră, odată cu expirarea acestei înțelegeri Rusia nu a mai dorit o reînnoire. Dorea să își exporte propriile cereale la un preț avantajos. Într-o astfel de situația România, alături de Polonia, a reprezentat o alternativă pentru transportul cerealelor.
Au existat analiști politici și militari care au comunicat în media națională că pentru România este o oportunitate să sprijinim acest demers, întrucât la finalul războiului România va face parte din țările care vor participa la reconstrucția Ucrainei.
Pe de altă parte, importul de cereale ieftine din Ucraina a afectat afacerile fermierilor români. Majoritatea s-au aflat în pragul falimentului și au cerut sprijin și protecție economică de la guvernul României și de la Uniunea Europeană. Drept urmare, pentru o bună perioadă de timp țări precum: Polonia, România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria au interzis cerealele ucrainene pentru a-și proteja proprii fermieri, căci îmi este mai aproape cămașa decât haina, spune proverbul românesc.
După expirarea acestei perioade de timp, Uniunea Europeană nu a mai fost de acord cu prelungirea acestei interdicții. Cu toate acestea, Polonia și Ungaria au hotărât continuarea acestei măsuri. În discursul ținut în cadrul ONU, președintele Volodimir Zelenski a criticat în termeni duri poziția Poloniei. Reacțiile oficialilor polonezi nu au întârziat să apară, iar la întoarcerea de la ONU, chiar dacă a trecut prin Polonia, Zelenski nu a mai avut întrevederi cu vreun oficial polonez.
Cu totul altfel stau lucrurile în România. Guvernul de la București a arătat deschidere pentru cerealele ucrainene. Vizita de astăzi în România a președintelui Volodimir Zelenski vine ca urmare a deschiderii manifestate de autoritățile române, dar și a poziției celorlalte state aflate la granița Ucrainei: Polonia, Slovacia, Ungaria.
Până acum România nu s-a aflat pe agenda liderului de la Kiev. Considerăm că venirea sa la București are la bază următoarele considerente:
- Ucraina exportă prin România mai bine de 60% din produsele sale.
- România a acordat sprijin economic (refugiați) și militar (fără a face publice datele) Ucrainei.
- Țări precum Polonia sau Ungaria au interzis importurile de cereale ucrainene.
- Noul guvern din Slovacia a hotărât stoparea ajutorului militar acordat Ucrainei.
- Războiul izbucnit în Orientul apropiat – Israel – poate pune în umbră conflictul din Ucraina.
- Rusia încearcă prin diverse metode – nu numai militar, dar și diplomatic – să distragă atenția publică internațională de la propriile probleme, dar și să își creeze un adevărat pol de putere alături de alți parteneri internaționali.
- Secretarul general al Ligii arabe, care reunește 22 de state arabe, aflat în vizită la Moscova, a cerut sprijinul Rusiei pentru a aborda conflictul israeliano-palestinian.
În fața unei astfel de situații, președintele Zelenski s-a hotărât să efectueze o vizită oficială în România. Va fi deosebit de interesat discursul său în Parlamentul României, dacă va fi vreunul, dar și declarațiile oficiale.
