De fiecare dată când apare câte o tragedie, societatea românească reacționează. Presa semnalează, oamenii conștientizează, politicienii înțeleg că ar putea da rău la electorat. Oficialii români caută țapul ispășitor, aruncând din stânga în dreapta vina. Toată lumea se dezice, spălându-se pe mâini asemenea lui Pilat din Pont.
Analizând mai bine situația constatăm că asemenea situației de la Colectiv, societatea românească nu a învățat nimic. Patronii caută să-și maximizeze profitul în cârdășie cu autoritățile. Complexul turistic Ferma Dacilor pare că a funcționat timp de peste un deceniu fără a avea avizele necesare. În tot acest timp autoritățile nu fost probabil în concediu prelungit sau au protejat cu bună știință o astfel de afacere.
Prefectul de Prahova, Virgiliu Nanu, a declarat că la Ferma Dacilor s-a construit fără autorizație, intrându-se în legalitate abia în 2020, când pentru acele construcții a fost obținut un certificat de edificare a construcției.
„Nu au autorizație de construire. Au intrat în legalitate, în baza legii, în sensul că toate construcțiile după 2001, dar mai vechi de 3 ani, pot intra în legalitate făcând un raport de expertiză şi, bineînțeles, eliberarea unui certificat de edificare a construcției. Au intrat în legalitate în 2020. S-a făcut un PUZ, terenul respectiv a intrat în intravilan în baza acelui PUZ, iar ulterior au intrat în legalitate în baza acestor documente”, a declarat Nanu, citat de Agerpres.
Și primarul comunei Gura Vadului, Nicolae Marius Sora, a confirmat miercuri acest lucru. „Sunt niște clădiri edificate, atât pot să vă spun. S-au edificat clădirile, pensiune și restaurant și spații pentru cazare, dar s-a întins în timp”, a explicat edilul din comuna prahoveană.
Nicolae Marius Sora (PNL), care conduce comuna din 2020, a recunoscut că nu a făcut niciun control la pensiune. „Acolo este proprietar o anumită doamnă din București, am încercat să luam legătura cu dânsa. Nu s-a putut lua legătura cu ea (…) În 2020 când am preluat mandatul, l-am luat cu tot ce înseamnă atribuții. Voiam să verificăm existența acelor construcții”, a explicat primarul, citat de Știrile TVR.
Un specialist consultat de Libertatea spune că, peste lipsa autorizațiilor de construire și securitate la incendiu, a identificat două Hotărâri de Consiliu Local, din 2016 și 2021, ambele emise după ce deja se începuse ridicare complexului, pe care le consideră ilegale. „Au încălcat legea care spune clar că «nu pot fi inițiate şi aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire», exact ce s-a întâmplat în acest caz”, potrivit expertului.
„Se vede cum, în 2021, Consiliul Local Gura Vadului prelungește valabilitatea PUZ Ferma Dacilor, aprobat în 2016, până la aprobarea PUG. Dar construcțiile sunt din 2013. Asta nu înseamnă decât că, în 2016, cineva a vrut să-l scape de demolare (n.r. și a fost emis PUZ-ul). Doar PUZ-ului, pentru că aparent cuiva i-a fost frică și nu s-a mers până la capăt și să-i emită autorizație în baza PUZ-ului. Apoi, în 2021, au pasat rezolvarea ilegalității în sarcina PUG-ului”, a declarat arhitectul consultat de Libertatea.
Sindicatul Național al Polițiștilor Prahova avea contract cu Ferma Dacilor, iar sindicaliștii mergeau acolo cu o reducere de 20%, pensiunea neavând avize de funcționare pentru circuitul turistic și nici autorizație ISU.
„Aveam contract și reducere de 20%. Este o colaborare, avem 74 de birouri pe teritoriul României, fiecare birou teritorial poate alege o colaborare în beneficiul membrilor de sindicat, cu anumite reduceri, anumite facilități pentru membrii de sindicat”, a declarat pentru Euronews România Vasile Zelca.
„Noi nu avem competențe ca Sindicat să verificăm dacă este autorizat sa nu, dar pe viitor vom avea o discuție cu toți președinții de birouri teritoriale astfel încât să nu ne mai confruntăm cu astfel de situații. Polițiștii din regiune nu aveau cum să știe la Sindicat de autorizație”, a declarat președintele SNPPC, Vasile Zelca.
Prietenia patronului Cornel Dinicu cu Horia Constantinescu, șeful ANPC, este de notorietate. Întrebat despre acest lucru, Horia Constantinescu a declarat: „În acest incendiu au murit mai mulți copii și este singurul lucru la care mă pot gândi în aceste momente. Ca părinte nu pot decât să mă cutremur. Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei care s-au prăpădit acolo”.
Într-o postare anterioară evenimentului, același șef al ANPC scria un mesaj adresat „idiocraților și haterilor”. El declara că este „prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. „Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee”, menționa Constantinescu.
Dezvăluirile din presă nu se opresc aici. Patronul Cornel Dinicu este descris ca având probleme juridice începând cu finalul anilor 90. În 1996 ar fi fost liderul unui grup de bodyguarzi din cartierul bucureștean Regie. În următorul an, a fost arestat și condamnat la patru ani de închisoare pentru amenințare și lovire.
Cotidianul Evenimentul Zilei îl menționa ca „unul dintre cei mai periculoși recuperatori”, într-un articol din 2007 cu titlul „Mafia româno-rusă, după diamante în Africa”. O grupare de interlopi din Rusia l-ar fi însărcinat în acel an să prospecteze o exploatare de diamante din Sierra Leone.
Cu șapte ani înainte, în ianuarie 2000, Cornel Dinicu și alte două persoane au fost acuzați că ar fi furat 500.000 de dolari și un kilogram de aur din mașina lui Mihai Bucurenciu, liderul interlopilor din cartierul bucureștean Giulești.
Infracțiunile au început să fie cunoscute sub numele de afacerea „Portbagajul”, un scandal care a dus la destituirea șefului Politiei Capitalei de atunci și a unor ofițeri de Crimă Organizată.
Într-o anchetă ProTV din urmă cu doi ani, un intervievat spunea despre Cornel Dinicu că în acea perioadă a fost „bodyguardul unui senator de Călărași, Tărăcilă”. G4Media scrie că este vorba de Doru Ioan Tărăcilă, parlamentar în mai multe legislaturi și fost ministru de Interne între 1994 și 1996.
Tot în acei ani, Dinicu a fost reținut de polițiști și pentru deținere ilegală de arme și muniţie, iar G4Media mai scrie că asigura și paza lui Claudiu Pavelescu, fostul deputat PNȚCD de Călărași.
Pe marginea celor relatate putem concluziona următoarele: în tragedia de la Tohani au murit 7 persoane din cauza indolenței și corupției autorităților îndrituite. Sperăm ca acum, spre deosebire de cazul Colectiv, societatea românească și autoritățile abilitate să învețe ceva: respectul pentru cetățean, pentru contribuabilul român!
