Uite Schengen, nu e Schengen!

You are currently viewing Uite Schengen, nu e Schengen!

          Considerat a fi un obiectiv de importanță națională, aderarea României la spațiul Schengen nu s-a realizat. Austria s-a opus aderării României și Bulgariei. A considerat că cele două țări nu întrunesc toate condițiile pentru a opri migrația ilegală. În ciuda eforturilor disperate ale oficialilor români și bulgari, a susținerii declarate de majoritatea statelor europene, la consiliul JAI din 8 decembrie 2022, cele două nu au fost acceptate să adere.

          Chiar dacă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut în plenul Parlamentului european ca Viena să renunțe la opoziția sa și să permită intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, Austria a rămas de neclintit. Ba mai mult, cancelarul austriac Karl Nehammer nu consideră necesară extinderea spațiului de liberă circulație (Schengen), ci instituirea mai multor controale la frontiere.

          Europarlamentarii români, dar și premierul Marcel Ciolacu, au lansat ideea atacării Austriei la Curtea Europeană de Justiție. Prejudiciile economice cauzate de lipsa liberei circulații sunt deosebit de mari, ridicându-se undeva la 2% din PIB. Transportatorii, dar și ceilalți actori economici din România, văd această aderare ca fiind deosebit de importantă pentru afacerile lor.

          S-a lansat ideea, ca în cazul unui alt refuz, să se creeze un spațiu Schengen numai între România și Bulgaria. Acest spațiu ar facilita măcar libera circulație dintre cele două țări. Dar și aici sunt alte întrebări: Cum se va realiza? Care sunt condițiile?

Relațiile Austriei cu Federația Rusă, în contextul războiului din Ucraina, au determinat pe unii să considere că această poziție își are rădăcina în influența exercitată de Rusia în Europa. Austria încă este dependentă de gazul și petrolul rusesc. De aceea, în discuția avută cu reprezentanții OMV referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră, premierul Marcel Ciolacu a susținut că nu discută legea offshore atâta vreme cât Austria se opune aderării României la Schengen.  

          Cu toate acestea, dincolo de promisiunile oficialilor români și europeni de aderarea la spațiul Schengen, România se vede nevoită să constate că are parte de un tratament discriminatoriu în raport cu celelalte state. Lipsa unor buni diplomați – cum a fost cazul lui Nicolae Titulescu în perioada interbelică, a unui plan bine pus la punct, a unor demersuri clare și coerente, a condus la acest eșec în Europa.

          Mai nou, se vorbește despre faptul că Austria este de acord cu aderarea Bulgariei, dar se opune Olanda. Cum aderarea României este strâns legată de aderarea Bulgariei, constatăm încă o dată că ne opintim din greu pentru ceva ce ar trebui să vină de la sine. Îndelunga așteptare a acestei aderări ar putea să survină chiar atunci când ea nu mai reprezintă mare lucru. Și atunci, asemenea latinului, ne întrebăm: Cui prodest? (Cui folosește?)