În ultimii ani datoria publică a României a crescut vertiginos. Dacă în 2019 datoria externă era de 373,4 miliarde de lei, adică 35,1% din PIB, acum a ajuns la 50,5% din PIB. Potrivit Ministerului Finanțelor, suma totală datorată la finele lunii septembrie 2023 era de 759,342 miliarde de lei, în creștere cu 23 miliarde de lei față de luna precedentă. În ultimii 4 ani s-a ajuns ca datoria publică să se dubleze.
Datoria guvernamentală este suma totală a împrumuturilor făcute de stat de la persoane fizice, bănci sau de la guvernele altor țări pentru a-și finanța cheltuielile sau investițiile. Statul este obligat să ramburseze aceste împrumuturi la termenul convenit, alături de plata dobânzilor aferente.
În condițiile depășirii limitei de 50% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede ca Guvernul să ia următoarele măsuri:
- Prezintă și „aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice” în PIB;
- Trebuie luate inclusiv măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public.
Liderul USR, Cătălin Drulă, apreciază că datoria publică a ajuns la 51,1% din PIB. În acest context, într-un interviu acordat postului B1TV, a declarat următoarele: „Eu sunt un fan al reformelor, ceea ce înseamnă că unii oameni merită mai mulţi bani (…) În instituțiile publice sunt nişte oameni extraordinari şi cu suflet mare, care ţin în spate acest stat şi care nu câștigă pe cât ar trebui. Dar este plin şi de loaze şi de toţi oamenii aduși de partid, care fac un rău economiei românești, pentru că lipsesc acei oameni din economia privată, unde ar putea să contribuie”.
Experiența economică a Greciei ar trebui să pună pe gânduri guvernanții români. Astfel, în 2009 Grecia se afla într-o adevărată criză a datoriilor. Țările din zona euro și Fondul Monetar Internațional au acordat Greciei împrumuturi în valoare de peste 260 miliarde de euro. La peste un deceniu de la acest moment, Grecia rambursează anticipat datoriile către țările din zona euro. ”În data de 15 decembrie vom rambursa, anticipat, credite în valoare de 5,3 miliarde de euro către ţările din zona euro”, a dezvăluit un oficial din Ministerul elen de Finanțe, adăugând că este vorba de împrumuturi care urmau să ajungă la maturitate în 2024 şi 2025.
România se află la polul opus: se împrumută în continuare. Perspectiva unui an electoral mărește dramatic șansa creșterii datoriei publice. De aceea ne întrebăm: Oare ne apropiem de situația Greciei din 2009? Care vor fi costurile sociale și economice pe care trebuie să le plătim pentru aceste îndatorări? Căci totul se plătește, inclusiv indiferența…
