În condițiile în care foști angajați ai statului român au fost revocați din funcție, Curtea de Arbitraj de la Viena a obligat compania Transelectrica la plata unor compensații. Acești angajați au fost revocați din funcție ca urmare a unor decizii politice. Din păcate toate aceste compensații sunt plătite în ultimă instanță de contribuabilul român.
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, companie cu capital majoritar de stat, a anunţat că Centrul de Arbitraj de la Viena a admis pretenţiile lui Comănescu Jean-Valentin, fost membru al Consiliului de Supraveghere revocat din funcţie, obligând astfel compania să-i plătească suma de 838.728 lei, reprezentând compensaţii, potrivit News.ro.
”În continuarea informaţiilor diseminate prin raportul curent transmis prin intermediul instituțiilor pieței de capital în data de 09 februarie 2023, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice- Transelectrica informează publicul investitor asupra faptului că, urmare a soluţionării cererii de arbitraj ARB-5726 Comănescu Jean-Valentin (RO) vs. Transelectrica (RO), Centrul de Arbitraj de la Viena, prin Hotărârea arbitrală a admis pretenţii ale domnului Comănescu Jean-Valentin (reclamant) împotriva Companiei (pârâtă) după cum urmează: plata sumei de 186.384 lei reprezentând compensaţia de neconcurentă potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii; plata sumei de 605.748 lei reprezentând compensaţia de denunţare aferentă indemnizaţiilor fixe brute lunare rămase până la sfârşitul mandatului potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii; plata sumei de 46.596 lei reprezentând componenta variabilă potrivit contractului de mandat, la care se adaugã accesorii”, arată un anunţ al Transelectrica, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Compania a fost obligată totodată la plata unor costuri şi cheltuieli arbitrale.
La începutul anului 2023, compania mai anunţa că a fost obligată de Centrul de Arbitraj de la Viena să-i plătească lui Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere care a fost revocat prin Hotărârea AGA nr. 4/2021, compensaţii de 792.132 lei în baza contractului de mandat încheiat în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020, sumă brută la care se adaugă accesorii şi cheltuieli de judecată. Hotărârea arbitrală este definitivă şi obligatorie.
Compania a mai fost obligată la Centrul de Arbitraj de la Viena să îi plătească despăgubiri de peste 800.000 lei şi fostului preşedinte al Consiliului de Supraveghere, Adrian Goicea, care afirma anterior că a fost revocat ilegal, titrează G4Media.
Totodată, Ciprian Constantin Dumitru şi Luiza Popescu, foşti membri ai Consiliului de Supraveghere, revocaţi prin Hotărârea AGA nr.4/2021, au înregistrat pe rolul Centrului de Arbitraj de la Viena cererile de arbitraj ARB5697 şi ARB-5713, valoarea pretenţiilor acestora fiind de 882.324 lei (principal), respectiv 792.132 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractelor de mandat încheiate în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020.
De asemenea, Cătălin Niţu, fost membru al Directoratului, revocat prin Decizia Consiliului de Supraveghere nr.25/25.06.2021, a înregistrat cererea de arbitraj ARB-5706, valoarea pretenţiilor acestuia fiind de 559.164 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractului de mandat încheiat în aplicarea Deciziei Consiliului de Supraveghere nr. 73/16.11.2020.
Confruntându-se cu acest proces la Curtea de la Viena, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat următoarele: „Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta.
Situația de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România și membrii consiliului de administrație/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluționa de către jurisdicții arbitrale internaționale (Viena, Paris, Londra etc).
Situația trebuie rezolvată. Din rațiuni ce țin de încrederea în justiția națională, dar și din motive economice. Costurile privind soluționarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc.”
De aceea, ministru Gorghiu, în ședința de Guvern din data de 4 ianuarie 2024, a propus un memorandum cu câteva soluții:
– Elaborarea unor materiale care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor compromisorii și comunicarea acesteia către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaționalizarea acestei instituții;
– Realizarea de către AMEPIP, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare și a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanța întreprinderilor publice;
– Completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr. 639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale.
