România a achiziționat celebrul sistem american de rachete Patriot. Au fost achiziționate 7 sisteme: 4 pentru forțele aeriene și 3 pentru forțele terestre. A fost cea mai scumpă achiziție făcută de armata română (4 miliarde de dolari). După ce primele sisteme au fost livrate armatei române și militarii au fost instruiți, pentru prima dată au fost organizate trageri cu rachete în poligonul de la Capul Midia – ”Patriot Spark 23”. Au fost prezenți înalți demnitari ai statului român: premierul Marcel Ciolacu, generalul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale, Angel Tâlvăr, dar și reprezentanți ai presei.
S-a intenționat tragerea a 3 rachete. Dacă la primele 2 rachete lucrurile au decurs așa cum trebuie, cea de-a treia a fost un eșec. Generalul de brigadă Constantin Spînu, director de comunicare al Ministerului Apărării Naționale (MApN), într-o intervenție la Antena 3 CNN, a explicat de ce racheta PAC-2 a Patriot a ratat lansarea. „Nu a fost o defecțiune tehnică ci o întârziere în funcționare care poate să apară în orice moment în orice alt tip de sistem similar din dotarea oricărei Armate. Aș vrea să se înțeleagă faptul că într-o situație reală de luptă, un astfel de eveniment în care se pierde comunicația dintre cabina de comandă și un lansator, nu are niciun impact asupra desfășurării acțiunii de luptă pentru că sistemul Patriot e astfel proiectat încât să comute automat lansarea către un alt lansator care e conectat”, a precizat generalul Spînu.
Întrebat de ce a existat această sincopă între zona de comandă și lansator, înaltul oficial al MApN a punctat: „Din ce știu eu a fost o eroare banală de senzori care a întrerupt această comunicație. Obiectivul pe care noi ni l-am propus a fost atins în totalitate prin acest exercițiu, toate trei rachetele au fost lansate fără probleme și și-au atins ținta. Obiectivul de antrenament a fost atins cu eficiență maximă. Ne-ar fi plăcut sigur să avem o primă tragere fără nicio problemă tehnică, dar să știți că exercițiile pe care le facem nu le facem pentru show ci pentru a învăța din ele și pentru a ne antrena”, a conchis generalul Constantin Spînu. Cu alte cuvinte obiectivul a fost atins, dar ținta a fost ratată!
Să sperăm că ceea ce presa românească a scris și toată lumea a văzut, nu a ajuns și la Kremlin…
