Miercuri, 29 noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins cererea autorităților române de a extrăda pe Paul Philippe de România. Acesta a fost condamnat în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.
Dosarul vizează infracțiuni comise în perioada 2006-2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa. Prejudiciul din acest dosar depășește 145 de milioane de euro: 135 de milioane de euro contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.
În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimiși în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov. Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influența pe care Truică o avea asupra diferiților funcționari de la instituțiile publice care dețineau cele două proprietăți. Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracționale, singura cale în obținerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.
„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaților acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe„, spunea DNA.
După ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat (decembrie 2020), autoritățile române au încercat să îl aducă în țară. Cu toate acestea, Camera pentru extrădări a Curții de Apel din Paris a refuzat predarea „din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.
Această nouă respingere a extrădării fugarilor condamnați de justiția română reprezintă un nou eșec al statului român. După condamne, infractorii trec granița și se refugiază în alte state. Justiția de acolo respinge cererile de extrădare. De aceea sunt necesare următoarele întrebări: Cum au reușit să plece din România, cu toate că au interdicția de a părăsi țara? Cum este recuperat prejudiciul material pricinuit de aceștia? Când vom reuși să obținem extrădările unor astfel de condamnați?
Premierul Marcel Ciolacu propunea achiziționare de către Ministerul Justiției a unor brățări electronice pentru persoanele aflate sub control judiciar. ”Am avut o intervenție în timpul ședinței de guvern şi am cerut atât vicepremierului, ministrului de Interne, cât şi doamnei ministru al Justiției să ia legătura cu alte state, cu Italia, cu orice alt stat european, să cumpărăm odată acele brățări, când ești în control judiciar, când stai şi aștepți o decizie a instanței, să se impună aceste brățări, dar nu numai pentru fapte de corupție, şi pentru alte fapte„, a declarat el.
Acest demers nu elucidează, însă, felul cum au reușit să treacă granița toți acești condamnați, dar și de ce autoritățile române eșuează în încercarea de a-i repatria.
