Una dintre cele mai arzătoare probleme ale României contemporane o reprezintă infrastructura. Lipsa autostrăzilor, a unor căi ferate rapide atât pentru transportul de pasageri, cât și pentru transportul de marfă, a fost reclamată în permanență. Nu au lipsit nici inițiativele populare (asociații civice) prin care să se ceară guvernului implicarea în construcția de autostrăzi.
Neputința, incompetența, birocrația, lipsa de voință politică etc. sunt numai câteva dintre cauzele care au stat la baza acestei realități. Astfel, până de curând regiunea Moldovei nu avea nicio autostradă. Abia după aprobarea Planului Național de Reziliență și Redresare s-a început construcția autostrăzii Moldovei (A7) și a capetelor autostrăzii Unirii (A8). Aceste autostrăzi vor lega Moldova de celelalte 2 regiuni: Țara Românească și Transilvania. Ba mai mult, va lega România de Moldova și Ucraina.
Războiul iscat în imediata apropiere a granițelor României a evidențiat aceste carențe. S-a constatat că un convoi militar străbate România în aproape o săptămână. Aglomerația de pe drumurile publice și restricțiile de viteză de pe căile ferate îngreunează transportul echipamentelor militare.
Pe calea ferată lucrurile sunt mult mai grave. Trenurile românești au avut întârzieri de milioane de minute într-un an. În unele sectoare de cale ferată se circulă mai încet decât se circula acum 100 de ani. Au existat și deraieri de trenuri sau întreruperea circulării trenurilor pe anumite sectoare de cale ferată. Locomotivele și garniturile de tren sunt vechi, privând călătorii de condițiile minime ale unei călătorii.
De câțiva ani, cu sprijin financiar european, s-a început un amplu program de îmbunătățire a căilor ferate pe sectoarele vitale ale României (pe anumite coridoare europene). Au fost contractate mai multe sectoare de autostrăzi. Mai bine de 1000 de km de autostradă și drum expres sunt deja în lucru în România. Chiar dacă aceste sectoare de autostradă vor fi date în folosință, numărul de km din România (vor fi 2000 de km) va fi mult prea mic pentru mărimea țării.
Cu toate acestea, nu poate decât să ne bucure faptul că într-un final România și decidenții politici au înțeles că fără autostrăzi și căi ferate moderne o țară nu se poate dezvolta. Investitorii se uită în primul rând la infrastructura de transport, apoi la oportunitățile oferite pentru a-și materializa planurile de afaceri. Totodată vor crește viteza și siguranța transportului. Infrastructura unei țări este sistemul circulator al unui organism. Fără sistem circulator, organismul moare!
