Papa Francisc a cerut luni interzicerea universală a practicii „disprețuitoare” a maternității surogat, deoarece a inclus „comercializarea” sarcinii într-un discurs anual care enumeră amenințările la adresa păcii globale și a demnității umane. Într-o adresă de politică externă adresată ambasadorilor acreditați la Sfântul Scaun, Francisc a deplâns că anul 2024 pare a fi un an în care pacea este „din ce în ce mai amenințată, slăbită și, uneori, pierdută”.
Prezentând războiul Rusiei în Ucraina, războiul Israel-Hamas, migrația, crizele climatice și producția „imorală” de arme nucleare și convenționale, Francisc a prezentat o listă lungă de probleme care afectează umanitatea și încălcarea tot mai mare a dreptului internațional umanitar.
Dar Francisc a enumerat și probleme la scară mai mică despre care a spus că sunt amenințări la adresa păcii și a demnității umane, inclusiv maternitatea surogat. Francis a spus că viața copilului nenăscut trebuie protejată și nu trebuie „suprimată sau transformată într-un obiect de trafic”. „Consider disprețuitoare practica așa-zisei maternități surogat, care reprezintă o gravă încălcare a demnității femeii și a copilului, bazată pe exploatarea situațiilor de nevoi materiale ale mamei”, a spus el.
Spunând că un copil este un dar și „niciodată baza unui contract comercial”, el a cerut „interzicerea aceste practici la nivel global”. Francisc și-a exprimat anterior opoziția Bisericii Catolice față de ceea ce el a numit „uter pentru închiriere”. Cu toate acestea, unele țări europene, inclusiv Spania și Italia, îl interzic. În același timp, însă, Departamentul de doctrina credinței al Vaticanului a precizat că părinții homosexuali care recurg la maternitatea surogat își pot boteza copiii.
În rezumatul său geopolitic, Papa Francis a menționat Rusia, precizând că „războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei” a continuat.
Papa Francis a fost mai echilibrat în discursul său față de războiul în curs al Israelului în Gaza, condamnând atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului „și orice caz de terorism și extremism”. În același timp, el a spus că atacul a provocat un „răspuns militar israelian puternic” care a determinat mii de morți și a creat o criză umanitară în Gaza.
El a cerut o încetare imediată a focului, inclusiv în Liban, eliberarea ostaticilor ținuți în Gaza și a reiterat poziția Sfântului Scaun care urmărește o soluție cu două state vecine: Israel și Palestina, precum și un statut special garantat internațional pentru Ierusalim.
