Partidele populiste „anti-europene” se îndreaptă spre scoruri mari la alegerile europene din iunie, care ar putea schimba drastic echilibrul parlamentului european și ar putea pune în pericol pilonii cheie ai agendei UE, inclusiv acțiunile climatice, informează The Guardian.
Sondajele din toate cele 27 de state membre ale UE, combinate cu felul în care partidele politice naționale s-au comportat la alegerile parlamentare europene anterioare, arată că partidele de dreapta radicală sunt pe cale să ajungă pe primul loc în nouă țări, inclusiv Austria, Franța și Polonia.
De asemenea, ar fi pe locul doi sau trei în alte nouă țări, inclusiv Germania, Spania, Portugalia și Suedia. Acest lucru ar putea produce pentru prima dată o coaliție majoritară de dreapta în parlamentul creștin-democraților, conservatorilor și europarlamentarilor de dreapta radicală.
Analiza ar trebui „să servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie politică europeni cu privire la ce este în joc” în alegeri, au spus politologii Simon Hix și Kevin Cunningham, care au fost coautori ai raportului pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Cercetătorii au spus că implicațiile unui astfel de vot ar fi deosebit de importante, argumentând că următorul parlament european ar putea bloca legile privind acordul ecologic al Europei și ar putea adopta o linie mai dură cu privire la alte domenii din UE, inclusiv migrația, extinderea și sprijinul pentru Ucraina.
Dezbaterile interne ar putea fi, de asemenea, afectate, au spus ei, susținând „axa în creștere a guvernelor care încearcă să limiteze influența UE”: Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia și, dacă PVV al lui Geert Wilders va conduce noul său guvern, Țările de Jos.
Posibila întoarcere a lui Donald Trump în SUA și o coaliție de dreapta, orientată spre interior în Parlamentul european ar putea duce la respingerea „interdependenței strategice și… parteneriatelor internaționale în apărarea intereselor și valorilor europene”, au avertizat ei.
Proiecțiile au arătat că principalele grupuri politice din parlament – Partidul Popular European de centru-dreapta (PPE), Socialiști și Democrați de centru-stânga (S&D), Renew Europe (RE) și Verzii (G/EFA) – vor pierde europarlamentari.
Grupul de stânga mai radical și în special dreapta populistă, inclusiv Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Identitatea și Democrația (ID), de extrema dreaptă, urmează să devină principalii învingători, cu o posibilitate reală de a intra într-o coaliție majoritară.
Deși PPE pare să rămână cel mai mare grup și să-și păstreze puterea de stabilire a agendei, determinând alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene, raportul susține că populiștii, în special din dreapta radicală, vor avea un cuvânt greu de spus.
Ei vor fi importanți în mai multe state membre fondatoare, sugerează sondajul. Astfel, partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni urmează să-și mărească numărul de europarlamentari la 27, iar Adunarea Națională al lui Marine Le Pen este pe cale să câștige 25 de locuri.
În Austria, partidul de dreapta radical pentru Libertate (FPÖ) se preconizează să-și dubleze numărul total de deputați europeni la șase, în timp ce în Germania, Alternative für Deutschland (AfD) de extremă dreapta aproape că își dublează reprezentarea în parlament, câștigând 19 locuri.
Partidele eurosceptice populiste vor ajunge pe primul loc în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia, iar pe locul al doilea sau al treilea în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania si Suedia.
Ca urmare, grupul ID de extremă-dreaptă va mai câștiga până la 40 de locuri, dintr-un total de 98, devenind a treia forță politică și deschizând posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR, și ID) cu 49% dintre europarlamentari în noul parlament, se arată în raport.
Sondajul a sugerat că actuala coaliție „centru-stânga” (S&D, G/EFA și Stânga) va pierde europarlamentari de la 36% la 33%, iar principala coaliție de „centru-dreapta” (PPE, RE și ECR) va scădea la 48% de la 49%.
Autorii raportului au remarcat rolul partidului Fidesz din Ungaria. În prezent, neafiliat, partidul primului ministru, Viktor Orbán, va câștiga 14 mandate și ar putea – prin aderarea la ECR național-conservator – să îl ajute să devină al treilea grup din Parlamentul european.
Dacă ar face acest lucru, ECR și ID împreună ar avea aproape 25% din deputați în Parlament, mai mult decât PPE și S&D. Între timp, „super-coaliția” existentă a partidelor principale (PPE, S&D și RE), se estimează că va scădea de la 60% din europarlamentari la 54%.
Autorii raportului au spus că cele mai mari implicații ale modificărilor din parlament ar fi în politica de mediu, unde S&D, RE și Stânga au asigurat progrese. Acest lucru ar putea fi în curând zădărnicit de o coaliție de „acțiune de politică anti-climă”, au spus aceștia.
În mod similar, alianța centristă și de centru-stânga (RE, S&D, G/EFA, Stânga, părți ale PPE) care a promovat măsuri în privința situației statului de drept, inclusiv reținerea la sursă a plăților bugetare, împotriva Ungariei și Poloniei, s-ar putea să nu se mai existe.
Autorii au cerut factorilor de decizie să examineze tendințele care conduc modelele actuale de vot în Europa și să dezvolte narațiuni clare care să abordeze necesitatea unei Europe globale într-un climat geopolitic din ce în ce mai încordat și periculos. „Alegerile din iunie, pentru cei care doresc să vadă o Europă mai globală, ar trebui să se refere la protejarea și consolidarea poziției UE”, a spus Hix, specialist în politică comparată la Institutul Universitar European din Florența. „Campaniile ar trebui să ofere cetățenilor motive de optimism. Ar trebui să vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, cu privire la problemele cheie legate de democrație și statul de drept, că ei, și nu cei din marginea politicii, sunt cei mai bine plasați pentru a proteja drepturile fundamentale europene”.
