Prim-ministrul Viktor Orbán își caută pe tot globul prieteni, titrează The Guardian. Ungaria, membru al UE și NATO care a renunțat la normele democratice de mai bine de un deceniu, a devenit și mai izolată în Europa în ultimele luni. Orbán i-a iritat pe aliați prin blocarea unui pachet de ajutor financiar al UE pentru Ucraina, în timp ce parlamentul Ungariei nu s-a grăbit să ratifice cererea Suediei de a adera la NATO.
Criticii spun că politica internă maghiară pare să fi devenit o prioritate secundară pentru premierul Victor Orban, care își dedică tot mai mult timp ambițiilor de politică externă.
Din ce în ce mai izolat în UE, Orbán își umple programul făcând curte liderilor autocrați din afara blocului și încercând să se împrietenească cu facțiunile de extremă dreaptă de pe continent.
Anul trecut, premierul ungar a petrecut peste 60 de zile călătorind în străinătate, potrivit unei analize The Guardian a postărilor lui Orbán de pe rețelele sociale și a comunicării guvernamentale.
Călătoriile lui Orbán l-au dus în locuri atât de îndepărtate precum China, Qatar, Turcia, Azerbaidjan, Turkmenistan, Serbia, Egipt, Georgia și Argentina. Premierul „construiește o alternativă la abordarea occidentală”, a spus un înalt oficial maghiar, care a vorbit sub rezerva anonimatului. „Ideea lui este că Occidentul este în declin, iar țările din Asia și America de Sud reprezintă viitorul”, a adăugat el.
Dar oponenții lui Orbán spun că stilul său de viață arată că a abdicat de responsabilitatea față de provocările interne ale Ungariei – educație, asistență medicală, costul vieții – în favoarea politicii externe. „Se vede doar pe arena internațională, vrea să fie văzut ca una dintre figurile de frunte ale Europei”, a spus Attila Ara-Kovács, un membru al Parlamentului European din partidul de opoziție Coaliția Democrată. „Prin aceasta se văd eșecurile sale tot mai mari de acasă”, a spus el.
Criticii susțin că liderul maghiar se concertează pe construirea de relații cu regimurile autocratice întrucât Budapesta dorește investiții străine cu puțină responsabilitate. „Recordul de călătorie al lui Orbán spune povestea unui prim-ministru care este ocolit de omologii săi din UE”, a declarat Daniel Freund, un membru al Parlamentului European al Verzilor germani și critic deschis al guvernului ungar.
„Numărul de lideri nedemocratici cu care și-a dat mâna în 2023 este impresionant. Dar totuși: într-o țară nedemocratică, Orbán va primi tratamentul pe care crede că îl merită: covor roșu, fără presă negativă, fără proteste, fără opoziție. Este doar o mare dovadă a faptului că autocrații din întreaga lume gândesc la fel”.
Chiar și când se întoarce acasă la Budapesta, Orbán este ocupat cu planuri de politică externă. În 2023, a găzduit zeci de personalități străine în Ungaria. Printre vizitatori s-au numărat politicieni de rang înalt din China, Turcia, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Iordania și Tanzania.
Personalități de extremă dreaptă precum premierul Italiei, Giorgia Meloni, Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății din Austria, Marine Le Pen din Franța, Santiago Abascal din Spania, liderul Vox și André Ventura din Portugalia, președintele partidului Chega, l-au vizitat anul trecut pe premierul ungar.
El a găzduit chiar și două persoane sancționate de SUA: liderul sârb bosniac Milorad Dodik și Rustam Minnikhanov, șeful Tatarstanului rus.
Construirea relațiilor externe a lui Orbán a contrazis uneori propria sa retorică. După izbucnirea scandalului de corupție „Qatargate”, el a cerut desființarea parlamentului european în forma sa actuală. De asemenea, instituțiile de presă apropiate guvernului ungar s-au ocupat de caz pentru a susține că Bruxelles-ul este corupt.
Dar numai câteva luni mai târziu, Orbán însuși a petrecut câteva zile la Doha – iar mai târziu în cursul anului chiar i-a oferit emirului Qatarului un tur al parlamentului ungar.
Și în timp ce în discursurile și postările de pe rețelele de socializare liderului ungar îi place să se prezinte ca un jucător pe scena europeană, în afara summiturilor oficiale ale UE și NATO, el interacționează rareori cu greii politicii din Europa – cu excepția francezului Emmanuel Macron, care a găzduit summit-ul.
Întrebat de ce prim-ministrul se concentrează retoric pe schimbarea Europei în timp ce își petrece mult timp concentrându-se pe construirea de relații cu autocrații din afara UE, Balázs Orbán, directorul politic al premierului, a răspuns: „Afirmația este deja dezmințită de recordul de anul trecut, care indica că majoritatea angajamentelor internaționale ale primului ministru Orbán au fost cu statele membre NATO”.
„Ungaria, ca națiune suverană, promovează o politică externă centrată pe conectivitate pentru a menține relații puternice cu partenerii atât din est, cât și din vest”, a spus directorul politic într-un e-mail, adăugând că „rezultatele vorbesc de la sine: anul trecut Ungaria a asistat la un aflux fără precedent de investiții străine directe (ISD), depășind 13 miliarde EUR, ducând la un nivel record de 19.000 de locuri de muncă create pentru poporul maghiar”.
Directorul politic a respins și ideea că liderul maghiar a devenit izolat în vest și a respins acuzația că se concentrează mai mult pe politica externă decât pe aspectele interne, argumentând că guvernul său a „reușit să mențină efectiv stabilitatea în economia maghiară”. .
„Numai în 2023, premierul Orbán a participat la peste 100 de angajamente internaționale. În plus, a găzduit peste 100 de invitați de ziua noastră națională din august”, a spus el, arătând și o conferință de presă internațională care a avut loc la sfârșitul anului. „Dacă așa arată izolarea, așa să fie”.