Președintele României Klaus Iohannis a intrat de marți în cursa pentru funcția de secretar general NATO. În această competiție se va confrunta cu premierul olandez Mark Rutte, care dorește să obțină sprijinul celor 32 de țări membre, titrează Politico.eu.
„Am decis să intru în competiția pentru funcția de secretar general al NATO”, a declarat Iohannis, al cărui mandat prezidențial se încheie în decembrie. „Cred că NATO, la rândul său, are nevoie de o perspectivă reînnoită asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile din cadrul NATO.”
Iohannis a promis că se va asigura că Ucraina „învinge în lupta sa existențială” împotriva Rusiei și a cerut țărilor NATO să-și asume „obligația morală, politică și strategică” de a ajuta Kievul să adere la alianță. „Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat”, a scris el.
Iohannis ar fi primul șef NATO dintr-o țară care a fost cândva în blocul sovietic. Cu toate acestea, el va trebui să-l depășească pe Rutte.
SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – cele mai mari patru puteri din NATO – și-au declarat sprijinul pentru Rutte. Prim-ministrul olandez în exercițiu este recunoscut ca fiind un generator de consens, o calitate despre care susținătorii săi spun că ar putea fi folosită dacă Donald Trump va recâștiga președinția SUA.
Obținerea acestei funcții necesită sprijinul unanim al tuturor țărilor membre. România, țările baltice și Turcia nu și-au arătat încă sprijinul pentru Mark Rutte. Suedia, care s-a alăturat alianței abia săptămâna trecută, nu l-a susținut public pe Rutte, în ciuda faptului că prim-ministrul Ulf Kristersson l-a lăudat pe omologul său olandez într-un interviu acordat POLITICO ca fiind „o persoană extrem de calificată”. Ungaria se opune în mod activ candidaturii sale.
Iohannis i-a reproșat voalat lui Rutte că Olanda nu a reușit în timpul guvernării sale să atingă obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare.
„Deși am rămas în urmă cu finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce credeam a fi un dividend de pace veșnic de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil”, a scris el. „Toți trebuie să facem tot posibilul pentru a atinge minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare… cât mai curând posibil.”
De asemenea, s-a prezentat drept candidat pentru schimbare la NATO. „Pe măsură ce lumea noastră devine mai complexă și mai imprevizibilă, NATO trebuie să se schimbe și să se adapteze”, a spus președintele României. „Partenerii noștri care au aceleași opinii – în primul rând din Indo-Pacific – vor fi primii cu care vor lucra în susținerea dreptului internațional și a ordinii bazate pe reguli.”
Același lucru este valabil și în sfera digitală, a spus el: „Confruntându-se cu realitatea tehnologiilor emergente și perturbatoare, AI și calculul cuantic, NATO poate rămâne în frunte doar prin accelerarea transformării sale digitale și creșterea investițiilor în inovare”.
