Niciuna dintre cele șase persoane care au primit pedepse cu închisoarea la sfârșitul marelui proces de corupție de sâmbătă de la Vatican nu va ajunge în spatele gratiilor prea curând; unii chiar niciodată, potrivit experților juridici și de securitate.
Majoritatea, inclusiv cardinalul Angelo Becciu, cel mai înalt oficial al Bisericii Catolice care a fost judecat vreodată în fața unui tribunal penal din Vatican, și finanțatorul italian Raffaele Mincione, cu sediul la Londra, au anunțat că fac recurs. Se așteaptă să li se alăture și alții. Toți inculpații au negat faptele respective.
Probabil că un nou proces nu ar putea începe înainte de sfârșitul anului viitor și ar dura cel puțin încă un an. Este de așteptat ca instanța să publice motivarea undeva în luna aprilie, după opinia experților juridici.
În mod normal, cei care fac apel în cazurile Vaticanului nu sunt încarcerați și li se permite să rămână liberi, cu excepția situațiilor în care au comis crime violente sau prezintă riscul de a fugi.
Becciu este singurul cetățean al Vaticanului dintre condamnați. Locuiește într-un apartament din micuțul oraș-stat. Papa Francisc i-a permis să-l păstreze după ce a fost concediat brusc în 2020, sub acuzația de nepotism. Becciu a negat atunci, dar și în timpul procesului, toate aceste fapte.
Cardinalul Becciu nu mai are dreptul de a face parte dintr-un conclav care să aleagă următorul papă după moartea sau demisia papei Francisc.
În calitate de papă, Francisc l-ar putea ierta pe Becciu pentru faptele săvârșite și i-ar putea aplica alte pedepse simbolice. O astfel de pedeapsă ar fi hotărârea de a părăsi Vaticanul și de a se întoarce în Sardinia natală, a spus un expert.
În 2012, Papa Benedict și-a grațiat majordomul, Paolo Gabriele, care a fost acuzat de dezvăluirea unor documente sensibile, fiind condamnat la 18 luni de închisoare.
Paolo Gabriele a petrecut aproximativ trei luni în cazarma poliției din Vatican, care are patru camere ce pot fi folosite ca celule. Au bare la ferestre și uși din oțel armat.
În afară de Gabriele și alte câteva cazuri, celulele sunt de obicei folosite pentru a-i reține pentru scurt timp pe cei prinși pentru infracțiuni mărunte, cum ar fi furtul de buzunare sau vandalismul pe teritoriul Vaticanului, inclusiv în Piața Sf. Petru din Muzeele Vaticanului. Sunt predați poliției italiene și, dacă sunt străini, de obicei sunt expulzați.
Un preot italian a fost ținut într-una din aceste celule în timp ce aștepta un proces pentru acuzații de pornografie în 2018. Jozef Wesolowski, fost arhiepiscop și ambasador papal în Republica Dominicană, a fost reținut în așteptarea procesului pentru acuzații penale de sex cu minori și posesie de pornografie infantilă. A murit înainte ca procesul să înceapă.
Unele dintre politicile Vaticanului cu privire la prizonieri sunt reglementate de Pactele din Lateran din 1929 dintre Italia și Sfântul Scaun care recunoșteau Vaticanul ca oraș-stat suveran.
Ca parte a acestui pact, cei condamnați la Vatican pot fi trimiși în închisorile italiene pentru a-și ispăși pedeapsa.
Întrucât Vaticanul este o monarhie suverană, trebuie urmat un proces complicat referitor la mandatele internaționale de arestare și extrădare, chiar și în legătură cu arestările din Italia.
În 2021, Cecilia Marogna, unul dintre inculpații care a fost condamnată sâmbătă de instanța Vaticanului, a fost arestată de poliția italiană la Milano, acționând pe baza unui mandat internațional al procurorilor Vaticanului. Ea a fost eliberată după aproximativ două săptămâni și nu a participat niciodată la niciuna dintre cele 86 de sesiuni ale procesului.
Gianluigi Torzi, un finanțator din Londra care a fost condamnat și el sâmbătă, a intrat în Vatican în 2020 pentru a discuta cu procurorii. A fost arestat și reținut pentru aproximativ 10 zile. De asemenea, Torzi nu a participat niciodată la niciuna dintre sesiunile de probă.
În 2021, un tribunal din Londra a revocat un ordin anterior care înghețase fondurile lui Torzi în capitala britanică, spunând că procurorii Vaticanului au făcut greșeli „îngrozitoare” în cererea lor inițială.
