Societatea românească se aliniază trendului european tot mai mult. Astfel, în politică se observă o creștere a mișcărilor de extremă dreaptă în întreaga Europă. Dacă în Germania partidele neo-naziste își fac simțită prezența, în Italia partidul de extremă dreaptă „Fratelli d’Italia“ a câștigat alegerile și a impus premierul – Giorgia Meloni. Toate aceste partide extremiste, întrunite în decembrie 2023 în Italia, au decis să remodeleze Uniunea Europeană după alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, înăsprind abordarea asupra imigrației și atenuând politicile climatice pentru a proteja locurile de muncă și industria.
La această reuniune a participat și George Simion, liderul partidului AUR din România. Din păcate, toate aceste mișcări politice vin pe fondul dezamăgirii populației față de abordarea problemelor de către partidele tradiționale. Corupția, scăderea nivelului de trai, perspectivele tot mai sumbre ale unei evoluții bune a societății, creșterea alarmantă a numărului de imigranți, instabilitatea socială (posibile atentate, lipsa locurilor de muncă etc.) sunt numai câteva din problemele care determină alegătorii să se orienteze către partidele populist-demagogice de extremă dreaptă.
Bazate pe campanii intens-populiste aceste partide critică acid situația actuală, în încercarea de a câștiga electorat. Chiar dacă ar câștiga alegerile, astfel de partide nu vor putea onora promisiunile utopice din campania electorală. Într-o astfel de situație populația va resimți un nou șoc: una a fost promis, alta se va întâmpla de fapt. Oricum, în România invocarea grelei moșteniri a funcționat și funcționează pentru toate partidele venite la guvernare.
Partidul AUR și SOS România sunt partidele de extremă dreaptă din politica românească. Prin intermediul rețelelor de socializare liderii celor 2 formațiuni fidelizează alegătorii, ținându-i la curent cu live-uri făcute cu telefonul în mână. Scandalul, limbajul trivial, dezinformarea, dar și demagogia populistă sunt metode ieftine de creștere a scorului electoral. Din păcate, aceste metode funcționează. Sondajul INSCOP plasează liderii celor 2 partide între primii la alegerile prezidențiale (după Mircea Geoană și Marcel Ciolacu), iar cele 2 partide obțin scoruri electorale importante la alegerile de anul acesta (AUR se prezintă chiar pe locul 2 sau 3 în dorințele alegătorilor!).
Cu toate acestea, cei doi lideri: George Simion și Diana Șoșoacă (desprinsă din formațiunea lui George Simion) sunt umbre palide ale tribunului Corneliu Vadim Tudor. Prin discursul său, tribunul a reușit performanța să treacă în turul al doilea la alegerile prezidențiale din anul 2000, fiind învins de Ion Iliescu.
În istoria politică a României au mai existat momente deosebit de dificile. Extrema dreaptă, reprezentată de Mișcarea Legionară, a avut o ascensiune rapidă în detrimentul partidelor tradiționale din România. Din păcate, la această mișcare au achiesat mulți tineri dezamăgiți de politica românească a timpului. Rebeliunea legionară a dovedit, însă, că legionarii sunt lupi îmbrăcați în piei de oaie. Legionarii au ucis personalități de marcă ale României: Nicolae Iorga, Ion Gheorghe Duca, fost prim ministru, Armand Călinescu, prim ministru etc.
Experiența istorică ne demonstrează că extremismul din politică a avut efecte negative asupra societății românești. De aceea este necesară revederea evenimentelor istorice ale perioadei interbelice pentru a ne putea creiona o imagine reală a situației politice actuale.
Pe de altă parte, cele 2 partide politice românești – PSD și PNL – reunite într-o coaliție pentru a guverna România, se erodează zi de zi. În ciuda măsurilor electorale luate, populația resimte din plin șocul economic și politizarea tuturor instituțiilor statului. Corupția prezentă la toate nivelurile demonstrează electoratului că lucrurile nu sunt pe drumul cel bun. Liderii acestor partide nu pot contrabalansa aceste carențe împământenite în politica românească.
Cu un război în plină desfășurare în imediata apropiere a granițelor, cu schimbări majore pe plan internațional, România va avea anul acesta 4 runde de alegeri. Prima rundă electorală – alegerile europarlamentare – va statua clasamentul partidelor din politica românească și va da tonul schimbărilor necesare în perspectiva celorlalte tururi de scrutin. Să sperăm că românii vor face alegeri electorale înțelepte, și nu dictate de reacții de moment!
