Lideri mondiali și delegați ai statelor s-au adunat la Dubai pentru a discuta pe tema schimbărilor climatice. La summiturile anterioare s-a discutat despre potențialul pericol al creșterii apelor oceanice. Acesta este generat de procesul de încălzire globală.
Creșterea poluării cauzate de încălzirea planetei a dus la secete severe, inundații mortale și topirea rapidă a ghețarilor. Oamenii de știință avertizează asupra faptului că odată cu creșterea temperaturilor, va crește și nivelului mării.
Un raport recent al ONU a arătat că procesul de încălzire a crescut cu 2,9 grade. „Deciziile luate la COP28 vor stabili coordonatele pe termen lung pentru orașele de coastă, inclusiv Dubai”, a declarat Benjamin Strauss, om de știință șef și CEO al Climate Central.
Oamenii de știință au susținut faptul că temperatura globală a crescut cu aproximativ 1,2 grade Celsius mai mult decât în perioada preindustrială și este pe cale să depășească 1,5 grade în următorii ani – un prag critic dincolo de care oamenii de știință spun că oamenii și ecosistemele se vor lupta să se adapteze.
În 2015, la COP21 de la Paris, peste 190 de țări au aprobat Acordul de la Paris pentru a limita încălzirea globală. Gradul de încălzire ar trebui să se situeze sub 2 grade Celsius.
Cele mai afectate zone de potențiala creștere a nivelului mării sunt comunitățile de coastă, țările joase și micile state insulare din întreaga lume. „Supraviețuirea acestor locuri și moștenirea lor va depinde de posibilitatea ca guvernele și oamenii de afaceri să poată conveni să reducă poluarea cu carbon suficient de drastic și suficient de rapid pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius”, a spus Strauss.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale de Meteorologie, anul 2023 este considerat a fi cel mai călduros an înregistrat vreodată. În fiecare lună, din iunie până în octombrie, au fost stabilite noi recorduri globale de temperatură lunară, în timp ce temperaturile oceanelor au atins niveluri record.
La COP28 liderii globali au discutat despre reducerea combustibililor fosili care încălzesc planeta. Pentru prima dată țările au negociat un nou grafic, care arată cât de serioase sunt provocările climatice.
România a fost reprezentată de președintele Klaus Johannis, care a susținut faptul că „trebuie să accelerăm acțiunile noastre de atenuare a schimbărilor climatice şi, în special, să decarbonizăm rapid sistemele noastre energetice… În ceea ce privește România, strategiile noastre privind schimbările climatice şi energia prevăd un mix energetic bazat pe surse regenerabile şi energie nucleară pentru o Românie cu zero emisii nete”.
