Bugetul, inflația și măsurile fiscal bugetare sunt principalele teme ale discuțiilor dintre delegaţia Fondului Monetar Internaţional – aflată în România timp de patru zile -, Guvern și reprezentanţii mai multor instituţii financiare, informează Puterea.ro.
Prima vizită a FMI în România din acest an va debuta cu o serie de consultări cu Ministerul Finanțelor, cu reprezentanții BNR, cu Consiliul Fiscal, dar și cu ANAF.
Printre propunerile avute în vedere de FMI se află, potrivit informațiilor vehiculate deja în presă, un impozit progresiv pe salariu care să ajungă la 25% în funcție de câștiguri, care stârnește îngrijorare printre oamenii de afaceri, într-o economie sufocată, aproape în moarte clinică, care se îndreaptă oricum spre recesiune, după cum susțin analiștii.
De altfel, oamenii de afaceri sunt destul de moderați când vine vorba de perspectivele anului 2024, din cauza creșterii costurilor operaționale și a evoluției inflației la un nivel în continuare foarte ridicat, după cum arată și un raport Moneycorp România.
O mare parte dintre investitori estimează că România ar putea intra în recesiune tehnică în primele luni din 2024, urmare a scăderii activității industriale și accentuării problemelor economice. Deja se conturează și marile provocări ale acestui an: accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvență/faliment a partenerilor, precum și efectele crizelor multiple la nivel internațional, generate de conflictele militare.
De asemenea, experții FMI ar vrea să existe o singură cotă de TVA, în timp ce recalcularea pensiilor ar trebui să aibă loc în două-trei tranșe. Preconizata majorare din septembrie, după aplicarea noii legi și a noii formule, îi preocupă pe experții de la FMI, care vor să afle de unde va găsi Guvernul bani pentru aceste creșteri.
Vizita FMI se va încheia cu întâlniri cu ministrul Marcel Boloș, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, precum și cu premierul Marcel Ciolacu.
România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, cu toate acestea, însă, instituția financiară evaluează anual evoluția economiei, țara noastră fiind membră a Fondului.
Fondul este destul de pesimist cu privire la creșterea economică a României din 2024 pe care o estimează în scădere la 2,2% din PIB, spre deosebire de 3,3% – prognoza Banca Mondială sau 3,4% din PIB – estimarea Guvernului român. „FMI nu poate să impună unui stat și unui guvern. E normal să vină, fiindcă fac în toată lumea, în toate țările europene, fac și în Germania aceste evaluării. Noi avem o evaluare de țară, pe care o face Comisia”, a declarat Marcel Ciolacu.